🌻 „După douăzeci de ani” de Alexandre Dumas
Romanul „După douăzeci de ani” de Alexandre Dumas continuă celebra aventură începută în „Cei trei muschetari”, prezentându-i pe eroi două decenii mai târziu, într-o lume schimbată, în care idealurile tinereții par pierdute, dar spiritul camaraderiei și al onoarei rămâne neschimbat.
Acțiunea se desfășoară în Franța anilor 1648–1649, o perioadă marcată de Frondă, răscoala nobilimii și a poporului împotriva puterii absolute a reginei Ana de Austria și a cardinalului Mazarin, succesorul lui Richelieu. Țara este cuprinsă de haos, intrigile se succed, iar vechii eroi sunt chemați să-și dovedească, din nou, curajul și loialitatea.
După douăzeci de ani de la evenimentele anterioare, D’Artagnan, fostul tânăr impetuos, este acum locotenent al mușchetarilor, un om matur, respectat, dar obosit de o viață plină de datorii și lipsită de recunoștință. El trăiește modest, fără glorie și fără avere, dar rămâne animat de același spirit drept și curajos.
Athos, devenit conte de La Fère, s-a retras la țară, ducând o viață liniștită și demnă, alături de fiul său adoptiv, Raoul de Bragelonne, un tânăr educat în spiritul onoarei și al curajului. Athos este acum mai filosofic, mai melancolic, dar la fel de nobil ca în tinerețe.
Porthos a devenit un gentilom bogat, stăpân pe domenii întinse, căsătorit cu o văduvă înstărită. Își păstrează forța și exuberanța, dar vanitatea și dorința de prestigiu îi dau acum un aer comic și uman.
Aramis, odinioară rafinat și ambițios, s-a călugărit, devenind abate d’Herblay, dar își păstrează firea intrigantă și gustul pentru putere. În spatele vieții sale religioase se ascunde un om care visează la influență politică și la ascensiune în ierarhia ecleziastică.
Soarta îi reunește pe cei patru prieteni în circumstanțe neașteptate. D’Artagnan, trimis de Mazarin într-o misiune secretă, trebuie să-l convingă pe Contele de Rochefort, fost inamic, să devină aliat al cardinalului. Misiunea îl poartă în mijlocul conflictului dintre puterea regală și rebeli, iar drumurile sale se intersectează, treptat, cu ale foștilor camarazi.
Revederea celor patru muschetari este emoționantă, dar și tensionată: timpul și experiențele i-au schimbat pe fiecare, însă prietenia lor rezistă. Ei își dau seama că lumea în care trăiesc nu mai este cea a aventurilor cavalerești de altădată. Corupția, ambiția și trădarea par să fi înlocuit idealurile de onoare, credință și devotament.
În acest context politic agitat, izbucnește Fronda, iar Parisul este cuprins de revolte. Mazarin, nepopular și temut, cere ajutorul lui D’Artagnan pentru a-l proteja pe tânărul rege Ludovic al XIV-lea și pe regină. D’Artagnan acceptă, deși nu are încredere deplină în cardinal.
Între timp, Athos și Aramis, fideli idealurilor nobiliare, se implică într-o altă misiune: salvarea regelui Carol I al Angliei, amenințat de revoluția condusă de Oliver Cromwell. Pentru ei, apărarea unui monarh trădat de propriii supuși este o datorie morală. Astfel, vechii prieteni ajung să se afle de părți opuse ale baricadei: D’Artagnan și Porthos slujesc Franța și pe Mazarin, în timp ce Athos și Aramis luptă pentru cauza engleză.
Drumul lor se încrucișează din nou pe pământ englez, într-un moment decisiv al istoriei: procesul și execuția regelui Carol I. D’Artagnan și Porthos încearcă să respecte ordinele primite, dar când înțeleg adevărata miză, refuză să-și trădeze prietenii. Într-o scenă dramatică, cei patru muschetari se reunesc pentru a-l salva pe rege, însă eforturile lor sunt zadarnice – monarhul este executat, iar idealurile cavalerești par să piară odată cu el.
Această tragedie îi marchează profund. Athos, cel mai demn și nobil dintre ei, simte că întreaga lume a onoarei s-a prăbușit. D’Artagnan realizează că fidelitatea față de datorie nu aduce întotdeauna dreptate, iar Porthos și Aramis, deși rămân credincioși propriilor ambiții, nu pot ignora durerea prietenului lor.
Întorși în Franța, ei redescoperă bucuria camaraderiei, deși fiecare o ia pe drumul său. D’Artagnan este răsplătit cu un grad superior și își recapătă o parte din glorie. Porthos primește titlul de baron și se întoarce la viața sa luxoasă. Aramis se retrage în mediul religios, unde își continuă intrigile, iar Athos rămâne la moșia sa, alături de fiul adoptiv, Raoul, purtând în suflet idealurile unei lumi care a apus.
Finalul este dominat de melancolie și de sentimentul trecerii timpului. Cei patru prieteni, deși nu mai sunt tinerii aventurieri din primul roman, rămân uniți de o legătură mai puternică decât orice diferență de idei sau destine: prieteniile adevărate nu pier niciodată.
Ideea principală:
Romanul „După douăzeci de ani” prezintă reîntâlnirea eroilor și confruntarea lor cu o lume schimbată, în care idealurile de onoare și prietenie sunt puse la încercare de realitățile dure ale politicii și istoriei. În ciuda vârstei și a dezamăgirilor, muschetarii dovedesc că valorile morale – curajul, loialitatea, solidaritatea – sunt atemporale.
Alexandre Dumas transmite ideea că timpul poate schimba oamenii, dar nu le poate distruge noblețea sufletului. Lumea modernă, coruptă și dominată de interese, nu mai este aceea a eroismului pur, dar spiritul muschetarilor – curajul, prietenia și onoarea – rămâne un model moral.
Romanul devine astfel o meditație asupra loialității și trecerii timpului, arătând că adevărata măreție a omului constă în capacitatea de a rămâne fidel principiilor sale, chiar și atunci când lumea din jur se destramă.
Cartea de citit PDF