🌻 Rezumat – „Moș Ion Roată și Unirea” de Ion Creangă
În anul 1857, în contextul pregătirii Unirii Moldovei cu Țara Românească, mai mulți țărani fruntași sunt invitați la Iași pentru a lua parte la discuții. Printre ei se află și moș Ion Roată, un țăran cinstit, înțelept și neînfricat. Boierii, care organizează adunarea, le explică țărănimii importanța unirii, folosind cuvinte mari și exemple simbolice despre puterea unității.
Moș Ion Roată, neimpresionat de vorbele frumoase, se arată sceptic și spune că nu a înțeles rostul chemării lor. Pentru a-l convinge, un boier organizează o demonstrație: cere unui singur țăran să ridice un bolovan mare, lucru imposibil, dar când mai mulți se unesc, reușesc. Astfel, boierul subliniază că „unde-i unul, nu-i putere; unde-s mulți, puterea crește”.
Deși toți se arată convinși, moș Ion Roată insistă: nu doar vorbele contează, ci faptele. El arată că, deși s-a vorbit despre egalitate între boieri și țărani, tot țăranii au dus greul și în această demonstrație. Observația lui, profundă și ironică, scoate în evidență nedreptatea socială. Țăranii încep să-i dea dreptate, iar boierul, simțindu-se încurcat, evită continuarea discuției.
Ideea principală:
Unirea este un act politic nobil, dar trebuie să fie însoțită de dreptate socială și de participarea reală a tuturor categoriilor de oameni, nu doar formală.
Morala poveștii:
Ion Creangă subliniază, prin vocea lui moș Ion Roată, că egalitatea între clasele sociale nu trebuie să rămână doar un ideal exprimat în cuvinte, ci să fie pusă în practică. Țăranul simplu poate avea o gândire profundă și un simț al dreptății mai clar decât al celor care conduc.
