[Sticky] Procesul de învățământ ca interacțiune dinamică între predare-învățare-evaluare

ÎNCĂ O VARIANTĂ ACCESIBILĂ DE REȚINUT. E CURSUL MEU DE PEDAGOGIE, PE CARE VI-L RECOMAND CU DRAG.

                                                🌺 Predare – învățare – evaluare

Predarea – componenta a procesului de invatamant

1. Concept – predarea este activitatea de a-l invata pe altul

– interactiunea – cadru didactic – elev la care se adauga si pregatirea cadrului didactic pentru lectie

– activitatea cu caracter multidimensional, intrucat presupune :

– comunicare pedagogica, programare didactica, tehnologia elaborarii lectiei, elaborarea materialelor didactic, evaluarea rezultatelor

Definitia completa a predarii :

Predarea este activitatea programata si realizata de cadrul didactic a carei functie esentiala este comunicarea de elemente ale cunoasterii, continute in programa scoala, concomitent cu dirijarea invatarii in vederea realizarii finalitatilor.

Predarea trebuie vazuta intotdeauna ca actul de transmitere /comunicare de continuturi dar si invatarea altora (copil/elev).

2. Raportul predare-invatare-evaluare

1. Predarea conduce inevitabil la instruire intrucat, pe langa transmiterea de continuturi, se realizeaza prin invatarea altora

– predarea nu trebuie se se confunde cu metodele de predare (metodologia)

– predarea asigura transformarea cunoasterii, adica, convertirea informatiei in formatie

– predarea se interconditioneaza cu invatarea si evaluarea, intrucat predarea trebuie sa asigure invatarea, dar si organizarea si reglarea demersului didactic (evaluarea demersului didactic);

– predarea trebuie vazuta din perspectiva finalitatilor curriculare (scopuri, obiective, continuturi)

– predarea se realizeaza din perspectiva obiectivelor operationale iar acestea din urma creeaza cadrul privind sarcina de invatare, sarcina ce este criteriul in cadrul evaluarii;

– predarea realizata in functie de invatare a altora si din perspectiva reglatorie trebuie sa fie utila, adica, sa corespunda nevoilor, trebuintelor, cerintelor copiilor care invata.

3. Strategii didactice

Strategia este un ansamblu structurat existent intre metodologie si mijloacele de invatamant, intr-un context oferit de organizarea clasei de elevi (frontal, grupal, individual)

– strategia mai poate fi gandita din perspectiva cuplului sarcina de invatare + conditiile de invatare

– strategia didactica poate fi grupata in : strategia de predare, strategie de invatare si strategii de evaluare

– strategia de invatare-predare, conduc la strategii de instruire

Clasificarea strategiilor de predare adica, a modului in care organizeaza si conduce cadrul didactic transmiterea de continuturi dar si invatarea altora

1. Strategii in functie de forma de rationament pe care se bazeaza 

a) strategii inductive, adica, cele strategii in care elevul este pus in situatia de a percepe fapte concrete, ca apoi sa ajunga la generalitati

– inductivul pleaca de la concret pentru a se ajunge la abstract (de la clasa pregatitoare la clasa a II-a)

b) strategii deductive – sunt acele strategii in care elevul pleaca de la abstract (rationamente, judecati, definitii, concepte) pentru a se ajunge la aspectele concrete de detaliu din cadrul abordarii

c) strategii analoage – adica abordarea realitatii pronind de la analogii(asemanari) si modelari.

d) strategii transductive, adica, translatam, mutam idei de aceeasi valoare dintr-o parte in alta fara sa aduca elemente de actualitate (noi).

2. Strategii in functie de gradul de invatare a elevilor (altora)

a) strategii algoritmice – sunt prescrise, adica, programarea si dirijarea stricta a invatarii altora

b) strategii nealgortmice, adica, neprescrise, nu exista dirijare sau ea este redusa la minimum

Din aceasta perspectiva a structurii nealgoritmice avem :

– strategii euristice, adica, strategii bazate pe cautare si descoperire, dar sub influenta cadrului didactic (semidirijare)

– strategii creative – elevul actioneaza fara interventia cadrului didactic (nota bene : nu orice lectie permite abordari creative)

– strategii mixte

4. Strategii de predare 

Defineste :

– stilul este omul

– stilul este expresia personalitatii fiecarui om

– stilul este obiectivizarea personalitatii cadrului didactic intr-un context didactic actional

– stilul este maniera specifica particulara in care cadrul didactic proiecteaza, organizeaza si desfasoara activitatea didactica

Categorii de stiluri:

a) individuale – adica, stilul care tine de identitatea cadrului didactic

b) strategii grupale, care reprezinta caracteristicile unor stiluri pe care le gasim la un grup de cadre didactice

c) categorii si stiluri generalizate – caracteristicile se gasesc la marea majoritate a cadrelor didactice

Tipologii de stiluri de predare:

a) stiluri normative – cadru didactic respecta cerintele si normele instituiei scolare din care face parte

b) stiluri idiografic – adica, stilul bazat, centrat pe elevul instituiei scoalare respective, prin extrapolare (acest stil de predare tine de factorii psihici, de procesele psihice, de personalitatea copiilor)

c) stilul intermediar, adica, stilul care impaca si cerintele instituiei si factura psihica a elevilor

Din perspectiva comportamentala stilurile de predare pot fi structurate in :

a) stil democratic – cadrul didactic se consulta cu elevii

b) stil autoritar – cadrul didactic se impune prin rigiare stiintifica si prin disciplina in fata elevilor

c) stil laissez-faire ( se citeste lezefer) – cadrul didactic e dispus la cerintele elevului