Eugenie Grandet de Honore de Balzac rezumat

      „Eugenie Grandet” face parte din Comedia umana si se încadreaza în ciclul Scene din Viata de provincie.

       Romanul evoca drama unui suflet curat, ale carui aspiratii sunt zadarnicite de puterea banilor si de interesele meschine ale societatii in care evolueaza personajul.

       Fiica lui Felix Grandet, un dogar din Saumur, imbogatit prin specula, Eugenie Grandet va creste sub autoritatea tatalui ei. Zgarcenia acestuia le impune celor trei femei din casa (Eugenie, mama sa si slujnica Nanon) o viata plina de privatiuni.

      Critică morală robustă adusă lăcomiei şi sărăciei vieţii provinciale, romanul combină personajele convingător construite, cu o înţelegere sociologică adâncă a schimbărilor din societatea franceză, în prezentarea realistă a tatălui lui Eugenie în chip de zgârcit tiranic. Zgarcenia acestuia le impune celor trei femei din casa (Eugenie, mama sa si slujnica Nanon) o viata plina de privatiuni.

      Balzac ne înfăţişează avariţia nu doar ca „păcat” individual, ci ca o reflectare a nihilismului lumesc al finanţismului specific capitalismului din veacul XIX.

     Intriga este de o simplitate clasică şi circularitate cauzală şi dezvăluie o tragedie burgheză, pe care naratorul o consideră mai cruntă decât oricare alta îndurată de casa lui Atreus. Obsedat de câştigurile băneşti, tatăl lui Eugenie îi limitează experienţa de viaţă, distrugându-şi în final familia. Romanul dezvăluie tot răul făcut lui Eugenie, deşi aceasta încearcă să îşi afirme demnitatea morală prin acte de generozitate.

     Singura societate a tinerei fete o formeaza familiile Cruchot si Grassins, care rivalizeaza in cucerirea, prin casatorie, a celei mai bogate mostenitoare din tinut.
Venirea neasteptata de la Paris a varului sau, frumosul Charles, aduce in sufletul lui Eugenie iubirea, sentiment necunoscut pana atunci.
Charles fusese trimis la Saumur de tatal sau. Acesta, dand faliment, se sinucide, iar Charles este nevoit sa plece in Indii pentru a face avere.

     Dorind sa-i vina in ajutor si sperand ca acesta se va intoarce la ea de indata ce-si va restabili echilibrul financiar, Eugenie ii ofera tanarului Charles toate economiile sale si aurul strans din darurile anuale primite de la tatal sau.
Cand, dupa plecarea nepotului sau, batranul Grandet afla ca Eugenie i-a dat tot aurul, o inchide in camera, hranind-o numai cu paine si apa.
impacarea dintre cei doi va avea loc abia la moartea mamei lui Eugenie, Grandet teman-du-se ca fiica sa si-ar putea revendica mostenirea.
Charles se intoarce la Paris, dupa opt ani, dar inasprit, timpul facand din el un om dur si avid de parvenire. ii adreseaza verisoarei sale, care pana atunci il asteptase cu speranta, o scrisoare rece prin care o informeaza despre casatoria sa cu fiica unei familii nobile.
Vazandu-si toate idealurile spulberate, Eugenie, al carei tata decedase cu putin timp in urma, accepta resemnata casatoria cu unul din vechii sai pretendenti, traind in continuare in izolare si dedicandu-se actiunilor caritabile.

     Cu o înţelegere a ciclurilor temporale ce îl prefigurează pe Proust, Balzac dramatizează atât contextul critic al acţiunilor individuale, cât şi rotiţele schimbării de generaţii. Sentimentalismul comic temperează puternicul realism social; Balzac stoarce din judecăţile naratorului său, mai mult sau mai puţin omniscient, motive de amuzament surprinzătoare. O primă luare de contact ideală cu unul din marii romancieri realişti