„Moromeții” (volumul I + Volumul II) de Marin Preda - Rezumate și lectură integrală

                                               🌻 „Moromeții” (volumul I) de Marin Preda

Romanul Moromeții, volumul I (1955), surprinde viața satului Siliștea-Gumești din Câmpia Dunării în perioada interbelică, cu câțiva ani înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Marin Preda deschide cartea cu fraza memorabilă: „Timpul avea atunci nesfârșită răbdare cu oamenii”, care sugerează echilibrul aparent al unei lumi tradiționale.

Personajul central este Ilie Moromete, țăran filozof, ironic și contemplativ, care conduce o familie numeroasă: soția Catrina și copiii lor – Paraschiv, Nilă, Achim, Niculae, Tita și Ilinca. Viața familiei este marcată de conflicte interne: Moromete încearcă să păstreze echilibrul gospodăriei și autoritatea sa paternă, dar fiii cei mari se simt neglijați și își doresc independență.

Un aspect definitoriu al romanului este portretul lui Ilie Moromete: un om cu un spirit de observație ascuțit, care preferă uneori să stea pe prispă sau să participe la discuțiile din „poiana lui Iocan”, unde, alături de Cocoșilă, Țugurlan și Balosu, comentează politica și evenimentele vremii. Aceste dialoguri sunt adevărate „lecții de gândire liberă”, unde ironia și luciditatea lui Moromete ies la iveală.

Romanul este structurat în trei părți:

1. Prima parte prezintă atmosfera satului și viața de familie. Se conturează relațiile dintre Moromete și copiii săi, dorința lui Niculae de a merge la școală și neînțelegerile cu fiii cei mari, Paraschiv, Nilă și Achim, care nu acceptă autoritatea părintească. Se evidențiază și figura Catrinei, femeie muncitoare și răbdătoare, prinsă între autoritatea soțului și nevoile copiilor.
2. Partea a doua accentuează problemele economice și tensiunile sociale. Moromete este obligat să vândă pământ și celebrul salcâm pentru a plăti dările către bancă și stat. Satul este surprins ca un univers în care greutățile materiale se combină cu bârfă, intrigi și rivalități. În același timp, se profilează drama lui Niculae, care, deși dornic să învețe, riscă să fie sacrificat din cauza lipsurilor familiei.
3. Partea a treia aduce momentul de criză: fiii cei mari – Paraschiv, Nilă și Achim – fug de acasă cu oile familiei, trădând încrederea tatălui. Această ruptură marchează destrămarea unității familiei și declinul autorității lui Moromete. Finalul romanului surprinde imaginea tatălui rămas singur, cu gândurile și ironiile sale, în timp ce timpul „nu mai avea răbdare”. Această schimbare semnalează sfârșitul unei lumi țărănești tradiționale, pe cale să fie spulberată de istorie.

Un plan important este cel al lui Niculae Moromete, copilul studios și sensibil, opus fraților săi. El visează să meargă la școală și să se desprindă de lumea rigidă a satului, devenind purtătorul speranței pentru o altă generație.

Romanul are valoarea unei fresce sociale și psihologice. Marin Preda reconstituie cu autenticitate satul românesc interbelic, cu frumusețile și dramele sale, punând în centrul atenției drama unei familii, dar și drama unei întregi lumi tradiționale aflate la răscruce istorică.

Mesaj volumului I:

Volumul prezintă destrămarea lumii țărănești tradiționale și conflictul dintre autoritatea paternă și dorința de libertate a noii generații, având în centru drama familiei Moromete.
Marin Preda sugerează că satul românesc, departe de imaginea idilică, este un spațiu al conflictelor și al transformărilor, iar timpul istoriei, odată răbdător, se întoarce acum împotriva oamenilor. Prin figura lui Ilie Moromete, scriitorul transmite imaginea unui mod de viață și a unei gândiri pe cale de dispariție.

                                            _____________________________________

                                        Rezumat – „Moromeții” (volumul II) de Marin Preda

Volumul al doilea din Moromeții (1967) continuă fresca satului Siliștea-Gumești, dar surprinde schimbările radicale aduse de al Doilea Război Mondial și de începuturile comunismului. Dacă primul volum se concentra asupra declinului familiei Moromete și a destrămării unității ei prin fuga fiilor cei mari, volumul al doilea explorează decăderea lui Ilie Moromete și formarea lui Niculae, fiul cel mic, ca reprezentant al noii generații.

Romanul este împărțit în cinci părți și urmărește atât transformările interioare ale personajelor, cât și schimbările istorice și sociale care zguduie satul românesc.

Partea I – Schimbarea lui Moromete

Ilie Moromete apare diferit față de primul volum: nu mai este doar țăranul ironic și contemplativ din „poiana lui Iocan”, ci devine un om preocupat de câștig și „beneficiu”. Relația cu Niculae este tensionată: tatăl refuză să îl lase la școală, obligându-l să lucreze pământul. În același timp, Catrina rămâne femeia harnică și resemnată, dar critică mereu indiferența soțului față de copii. Atmosfera din familie e marcată de conflicte și de neînțelegeri.

Partea a II-a – Satul și războiul

Al Doilea Război Mondial aduce tragedii: mobilizări, morți, foamete. Comunitatea satului este puternic zguduită. Tensiunile sociale cresc, oamenii se tem pentru viitor, iar lumea patriarhală intră într-un proces ireversibil de destrămare. Pentru familia Moromete, greutățile devin apăsătoare: lipsa de bani, pierderea autorității lui Ilie și dorințele proprii ale copiilor ruinează armonia.

Partea a III-a – Conflictul tată–fiu

Relația dintre Ilie și Niculae ajunge la apogeul conflictului. Niculae este atras de lectură, studiu și idei noi, visând să devină intelectual, dar tatăl îi refuză sprijinul. Această ruptură simbolizează ciocnirea dintre două lumi: cea veche, reprezentată de Moromete, și cea nouă, orientată spre modernitate și educație, reprezentată de Niculae.

Partea a IV-a – Ruptura definitivă

Întâlnirile cu fiii mai mari – Paraschiv, Nilă și Achim – arată prăpastia care s-a creat între ei și tatăl lor. Aceștia nu își mai recunosc rădăcinile, iar resentimentele lor confirmă destrămarea iremediabilă a familiei. Niculae, în schimb, se afirmă ca un tânăr studios și implicat politic, apropiindu-se de ideile socialiste.

Partea a V-a – Declinul și moartea lui Moromete

Ultimele pagini surprind prăbușirea autorității părintești. Ilie Moromete, cândva figura centrală a satului, se retrage tot mai mult în singurătate. El nu mai găsește nici în familie, nici în comunitate sprijin sau înțelegere. Moartea sa simbolizează dispariția unei lumi tradiționale, bazate pe echilibru, reflecție și ironie. În contrapunct, Niculae pășește spre viitor ca intelectual și activist, devenind figura centrală a noii epoci.

Mesaj volumul II:

Romanul surprinde destrămarea definitivă a lumii țărănești tradiționale prin declinul lui Ilie Moromete și afirmarea lui Niculae, simbol al noii generații, orientată către școală și schimbare socială.
Marin Preda transmite că timpul istoric nu mai are răbdare: lumea patriarhală, bazată pe reflecție și echilibru, este spulberată de război și de transformările sociale. Individul trebuie să se adapteze la noul context sau riscă să piară. Moromeții II devine astfel o meditație asupra tranziției dintre tradiție și modernitate, dintre tată și fiu, dintre vechi și nou.

Romanul integral îl găsiți pe linkul de mai jos

Volumul I

https://www1.latimp.net/index.php/forum/thread/25144/pdf-morometii-de-marin-preda-volumul-1-carte-de-citit-online

Volumul II

https://www1.latimp.net/index.php/forum/thread/25145/pdf-morometii-de-marin-preda-volumul-2-carte-de-citit-online