Subiectul IV. Aspecte metodologice privind curriculumul pentru disciplinele Comunicare in limba romana / Limba si literatura romana in invatamantul primar
1. Comunicarea orala
Strategii de predare-învățare-evaluare a citit-scrisului la clasa I (metode și procedee specifice, mijloace de învățământ, forme de organizare)
Clasa I este anul central al alfabetizării, perioada în care are loc trecerea de la limbajul exclusiv oral la decodarea (cititul) și codarea (scrisul) limbajului scris. Învățarea citit-scrisului se realizează simultan, deoarece cititul ajută la interiorizarea formei literelor, iar scrisul fixează cititul.
Pentru a asigura succesul acestei etape, strategiile didactice trebuie să fie extrem de riguroase, respectând o structură metodologică precisă.
1. Metode și procedee specifice
Metoda fundamentală, unică și obligatorie pentru predarea-învățarea citit-scrisului în școala românească este Metoda fonetică analitico-sintetică. Aceasta presupune un algoritm strict:
- Caracterul fonetic: Se pornește mereu de la pronunția sunetului (ex. „m”), nu de la denumirea literei din alfabet („em”).
- Etapa analitică (descompunerea): Urmează pașii formării câmpului auditiv. Se pornește de la o propoziție suport -> se extrage un cuvânt -> se desparte în silabe -> se izolează sunetul nou.
- Etapa sintetică (recompunerea): După ce sunetul a fost izolat, i se asociază imaginea grafică (litera de tipar/de mână). Apoi se face drumul invers: litera nou învățată se unește cu litere cunoscute pentru a forma silabe (m+a=ma) -> se formează cuvinte noi (ma-ma) -> se alcătuiesc propoziții cu noile cuvinte.
Alte metode și procedee complementare:
- Demonstrația: Este esențială la predarea scrisului. Învățătorul trasează litera nouă pe tablă (pe o rețea de linii similară caietului), explicând cu voce tare mișcarea: „Pornim de pe linia de sprijin, urcăm cu o zână, coborâm un bastonaș, facem un cârlig...”.
- Exercițiul: Este motorul automatizării. Se folosesc exerciții de citire (citirea în șoaptă, citirea cu voce tare, citirea în lanț) și exerciții de scriere (copierea după un model dat, transcrierea din litere de tipar în litere de mână, dictarea).
- Jocul didactic: Utilizat pentru a sparge monotonia repetițiilor (ex. jocul „Cuvinte încrucișate”, completarea silabelor lipsă, „Descoperă cuvântul ascuns”).
2. Mijloace de învățământ
Instrumentarul didactic trebuie să fie bogat și să vizeze latura concret-intuitivă a gândirii copilului de 7 ani.
- Mijloace vizuale și manipulabile:
- Alfabetarul decupabil / trusa de litere: Elevii manevrează fizic literele pentru a compune silabe și cuvinte pe bancă, înainte de a le scrie pe caiet.
- Planșele didactice: Prezintă litera de tipar, litera de mână și o imagine sugestivă (ex. un A mare ilustrat printr-un Arici).
- Mijloace scrise (suporturile de bază):
- Manualul (Abecedarul): Oferă coloanele de cuvinte și textele scurte pentru exersarea cititului.
- Caietul tip I: Are o liniatură specială (oblică) care funcționează ca o schelă de sprijin, dirijând înclinația literelor și proporția lor (spațiul mic, spațiul mare).
- Mijloace tehnologice / digitale:
- Manualul digital și tabla interactivă: Prezintă scurte animații cu modul corect de trasare a literelor, facilitând înțelegerea direcției de scriere mult mai bine decât o simplă imagine statică.
3. Forme de organizare a colectivului
Dinamica lecției de citit-scris presupune o alternare permanentă a formelor de organizare pentru a menține concentrarea și a preveni oboseala mâinii sau a ochilor.
- Activitatea frontală: Se utilizează la începutul lecției. Învățătorul conduce analiza fonetică, citește model coloanele de cuvinte de la tablă, demonstrează scrierea literei noi sau dirijează citirea în lanț a întregii clase.
- Activitatea individuală: Este vitală. Cititul fluent și scrisul corect nu se pot învăța în cor. Elevii au momente de citire în gând (pentru a decoda textul în ritm propriu) și etape extinse de muncă independentă pe caiet (copieri, transcrieri, dictări).
- Activitatea în perechi (diade): Se folosește excelent pentru exersarea cititului („Citește-i colegului de bancă!”) sau pentru interevaluare (colegii schimbă caietele și verifică dacă au copiat corect textul de pe tablă).
4. Specificul evaluării citit-scrisului
Evaluarea la clasa I are un pronunțat caracter formativ și se finalizează prin acordarea de calificative (FB, B, S, I), însoțite obligatoriu de aprecieri verbale clarificatoare.
- Pentru citit: Se evaluează corectitudinea (să nu inverseze litere), ritmul (trecerea treptată de la silabisire la citirea integrală a cuvântului) și conștientizarea (să înțeleagă ce a citit). Se evaluează preponderent prin probe orale.
- Pentru scris: Instrumentul principal este dictarea și transcrierea. Se evaluează nu doar ortografia, ci și aspectul grafic (respectarea liniaturii, înclinarea, așezarea în pagină, spațierea cuvintelor). O dictare reușită demonstrează că elevul a interiorizat perfect legătura dintre auz, sunet și litera corespunzătoare.
