Pronumele demonstrativ arată depărtarea sau apropierea obiectului (în spaţiu sau în timp) sau identitatea acestuia cu el însuşi sau un alt obiect.
Clasificare
1. După înţeles:
a) de apropiere: acesta, aceasta, ăsta
b) de depărtare: acela, aceea, ăla
c) de identitate: acelaşi, aceeaşi
d) de diferenţiere: ăstălalt, celălalt, cestălalt
2. După alcătuire:
a) simple: acesta, acela, ală
b) compuse: cestălalt, celălalt
Forme populare: ăsta, aia, ăla, ăstălalt
Forme regionale: aista, ista, aistalalt
Forme simplificate: cel, cea, cei, cele
Caracteristici
– se declină, schimbându-şi forma după gen, număr, caz
– nu are categoria gramaticală a persoanei
– devine adjectiv demonstrativ
Funcţii sintactice
1. Subiect: Acesta este fratele meu.
2. Nume predicativ:
– nominativ: Colegul meu este acesta.
– acuzativ: Cartea este pentru acesta.
– genitiv: Stiloul era al celuilalt.
3. Atribut pronominal prepoziţional:
– acuzativ: Cartea de la aceştia este nouă.
– genitiv: Casa din spatele acestuia este a mea.
– dativ: Reuşita graţie acestuia i-a incântat.
4. Atribut pronominal genitival: Rezultatele celorlalţi sunt mai bune.
5. Complement direct: L-am sunat pe acela.
6. Complement indirect:
– dativ: I-am vorbit celuilalt.
– acuzativ: Am discutat despre ceilalţi.
7. Complement circumstanţial de mod: El a procedat ce acela.
8. Complement circumstanţial de loc: S-a aşezat lângă acela.
9. Complement circumstanţial de timp: A ajuns înaintea celuilalt.
Când pronumele demonstrativ nu mai înlocuieşte un substantiv, ci îl determină şi se acordă în gen, număr şi caz cu acesta, devine adjectiv pronominal demonstrativ.
Exemple:
Am altoit mărul cel bătrân. (articol demonstrativ)
Cel de acolo este colegul meu. (pronume demonstrativ)
A urcat cu oile pe cel munte. (adjectiv demonstrativ)
Funcţie sintactică: atribut adjectival
Schemă de analiză
– felul (de apropiere, de identitate, de depărtare; simplu, compus)
– genul (masculin, feminin)
– numărul (singular, plural)
– cazul (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ)
– funcţia sintactică